N-am crezut. Nici povestile altora, nici site-urile agentiilor sau ale taberelor de safari.
N-am crezut ca vom sta la doar cativa metri de animale, ca o campie plina cat vezi cu ochi de zebre o sa devina un peisaj normal, ca o sa descoperim un leu si doua leoaice la trei metri de masina, in iarba inalta, intr-un loc in care ne uitasem deja. Nici ca vom vedea doua hiene la vanatoare (esuata, pfiu!). Nici ca vom pleca sa vem elefanti si vom vedea elefanti. Nici ca o stam in liniste minute in sir sa ne uitam la o mama ghepard care se joaca cu puii ei sau la un elefant urias, probabil alungat din turma lui de noul mascul alfa. Sau la o masa compacta de hipopomani care se misca haotic de cate ori unul face o miscare. Sau la o turma de babuini care a umplut campia. Sau la o turma de girafe care paste la rasarit intr-o poiana de langa tabara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu