San Cristobal e un orasel colonial cocotat la 2100 de metri in muntii Chiapas-ului. Decor perfect: case coloniale colorate, catedrale baroce usor decrepite, stradute inguste cu trotuare pe care incape doar un om, cartiere noi urcate pe pantele muntilor, biserici contruite in varful colinelor, gradini interioare luxuriante, piata centrala cu catedrala, palat municipal, parc si foisor.
Corpul asta frumos are insa un suflet minunat. Care ii anima stradutele, pietele, cafenelele. Nu stiu ce e intampla acolo, ce a strans orasul in el, dar oamenii de pe strada sunt frumosi si interesanti, iar lucrurile pe care le fac au ceva. O idee, o credinta, ceva.
Poate aerul asta arty, cultural vine din impulsul revolutionar al locului; San Cristobal este cea mai importanta comunitate sustinatoare ale miscarii zapatiste, miscare care s-a ridicat impotriva capitalismului asa cum e inteles el de guvernul mexican, impotriva corporatiilor si in sprijinul comunitatilor indigene.
Ideile si credintele fac ca in San Cristobal o cafenea (TierrAdentro - mi-a placut numele) sa fie si forum cultural, sa sustina cultivatorii de cafea din Chiapas si femeile dintr-un sat oferindu-le spatiu sa-si vanda artizanatul. Cafenelele tin intalniri pe diverse teme, de exemplu despre militarizarea granitei de nord a Mexicului sau despre eroii revolutiei agrare, viata lui Emiliano Zapata, cel mai important erou popular al Mexicului.
O alta cafenea, pe langa o selectie de cafele, ceaiuri si prajiturele ofera si o selectie de peste 1000 de filme, pe care le poti vedea in niste salite private.
Unele magazine de bijuterii artizanale au un mic muzeu, unde explica ce e cu pietrele astea si ce inseamna ele in cultura indigena (se zice ca Chiapas are cel mai frumos chihlimbar din lume, la care se adauga turcoaz si cristal de roca, asa ca sunt povesti multe despre pietre). Alte magazine de bijuterii au o doamna maya in varsta care lucreaza argintul si pietrele langa tejghea.
Sute de artizani, indigeni sau straini veniti in oras, stransi in piata de artizanat sau aparand pe la colturile strazilor, ofera mii de lucruri: covoare, jachete, cuverturi, palarii, jucarii, genti, portofele, bratari, coliere, cercei.
Abunda cafenelele care ofera produse organice, restaurantele tematice, librariile nisate (de exemplu in cultura maya sau in Cuba). Muzica live peste tot, asa cum ne-a obisnuit Mexicul. Dar aici cel mai frumos Cielito Lindo pe care l-am auzit vreodata a fost urmat de imnul zapatist.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu