sâmbătă, 5 martie 2011

Bed&Breakfast Casaejido. Playa del Carmen.

Ne trezeste vanzoleala de dimineata a pasarilor. La fereastra se vede o bungavilea inflorita, in spate cerul pregatit pentru rasarit. E 6 dimineata.

Iesim din camera si descoperim casa in care stam si gradina ei. Casa e construita in stil traditional, cu lemn si stuf, cu faianta colorata. Are spatii deschise, usile de jos dispre gradina nu se inchid niciodata, iar unele ferestre au doar cadru, nu si geam. Este spectaculoasa!
Iar gradina ne-a facut sa ne intrebam daca merita sa iesim pe strada sau nu. Nu mai bine mai stam un pic aici, sa ne odihnim? :)

Pe la 8 casa se anima. Toata lumea se aduna la micul dejun. Casa e plina de fete din Elvetia, Olanda si Brazilia, care merg la o scoala de spaniola aici, in Playa. Una dintre ele invata spaniola timp de 5 luni intr-un tur Mexico - Costa Rica - Cuba. Mai e si un canadian (citat: "Oh, I'm so gay!"), are 50 de ani, a avut o pensiune in Montreal si face un tur de Caraibe pentru a-si gasi un loc in care sa se pensioneze. Ambitia lui: sa nu aibe haine de iarna. Vrea sa locuiasca in cele 6 luni de vreme frumoasa in Canada, iar restul, intr-o casa la soare.

Ne desprindem de casa si iesim in Playa. Mexico, baby!
Cladiri pe jumatate terminate, gunoaie pe marginea drumului, curti pline de resturi de tot felul, camarute simple in care oamenii dorm in hamace (sau folosec un laptop cocotati in hamace), case modeste cu masini scumpe parcate in fata (se poarta aici masinile mari, Pick-up Trucks si SUVuri), magazine cu nume promitatoare. Un fel de Voluntari cu palmieri.


Dar daca mergi pe malul marii spre nord ti se deschide si zona cu adevarat turistica. Hoteluri uriase, luxoase si mai putin luxoase, restaurante, magazine, branduri ca la mall.

Lumea spune ca Playa a ajuns in cativa ani de nerecunoscut. Ca acum 7-8 ani era un satuc linistit cu cateva mii de oameni, iar acum e un oras cu 50 000 de locuitori, impartit in doua lumi: o statiune luxoasa, plina de americani, canadieni, europeni si un orasel mexican prafuit, construit prea repede si cu prea putine reguli. Se spune ca in Playa nu traiesc oameni care s-au nascut in Playa, ca celor care si-au investit banii aici nu e pasa in ce se transforma locul asta si de aceea a ajuns asa. Pentru ca zona creste rapid, vin multi bani din Mexico City si Monterey, bani facuti repede si nu neaparat cinstit. Iar "investitorii" asteapta sa scoata si mai multi bani, tot rapid. Orice regula care exista poate fi anulata cu suma potrivita. Drept care, constructii haotice, fara niciun fel de stil arhitectural unitar, baruri pe plaja (nu ai voie sa construiesti pe plaja!), restaurante cu preturi mari, discoteci, la fel.

Maine mergem la Tulum!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu