Cenotele sunt specifice Yucatanului. Formata din calcar moale (e un fost coral urias), toata peninsula este parcursa de rauri subterane care ajung la suprafata formand aceste puturi cu apa dulce si margini de roca. Apa, filtrata de calcar, e transparenta si pura. Pentru maya, cenotele erau sursa de apa potabila (dar aveau si semnificatie religioasa), toate orasele erau construite in jurul lor. Acum sunt una dintre marile atractii ale Yucatanului, sunt multe, mari si mici, celebre si vizitate masiv sau ascunse.
El Jardin del Eden e o cenota mai mica la 20 de km sud de Playa del Carmen. Minibusul Colectivo ne lasa pe marginea drumului. Pana la cenota avem de mers vreo 300 de metri. Pe sub arbori tropicali.
Nu e multa lume aici. Cu spaniola invatata in ultimele doua luni (o luna pe Skype, cu Andreea drept profesor, alte 3 saptamani la scoala la Valencia - buna idee, sor-mea), intram in vorba cu te miri cine.
Cu o bunica din Mexico City care isi viziteaza nepotii in Playa - e aici din noiembrie si nu se intoarce decat in aprilie cand se face cald si acolo, si careia ii e frica sa inoate in cenota. Ne povesteste de o alta cenota la care a fost si in capatul careia erau si crocodili (?!), ne povesteste de nepotii ei, artistas care fac jonglerii cu foc, de Mexico City si o depresiune de langa el unde este etern primavara.
Doua doamne, mama si fiica dintr-un sat din apropiere, ne povestesc despre iguane (locul e plin de ele): mananca insecte, flori si... turisti! Asta pentru ca ne vazusera cam alerti in preajma lor :)
Niste baietei grasuni il indeamna pe Teddy sa intre pe sub apa intr-un culoar subteran. Ii vor servi drept ghid. Teddy tiene miedo, dar merge cu ei.
Motivele de miedo (frica) sunt mai multe: iguanele fosnesc prin padure, cenota e adanca, iar sub apa, in laterale, se deschid canale ce se pierd in intuneric. Dar e foarte frumos: fluturi si libelule, pesti, pasari, apa limpede si rece, umbra de padure tropicala.
Asa am deschis La Ruta de Los Cenotes, varianta noastra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu